Tinutul Neamtului, subiect de presa

Sosiţi în Neamţ, turiştii au destule oportunităţi de a petrece câteva zile de concediu într-un ţinut pitoresc, străjuit de falnicul Ceahlău. O alegere inspirată poate fi salba de mănăstiri Neamţ, Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia, Văratec, Bistriţa, Petru Vodă, Durău, ascunsă prin codri seculari.

În preajma lor, simţi liniştea vieţii monahale, ascultând slujba în surdină sau imnurile religioase, dar mai ales prin glasurile domoale ale călugărilor şi măicuţelor. La acestea, poţi adăuga un cadru natural impresionant şi un aer minunat.

Pe lângă obiectivele religioase, turiştii veniţi în zonă pot vizita recent reabilitata Cetate a Neamţului, rezervaţia de zimbri „Dragoş Vodă“,
Casa memorială Ion Creangă, Muzeul Veronica Micle, mormântul scriitoarei de la Agapia, lacul de acumulare de la Bicaz, Cheile Bicazului sau masivul Ceahlău, pentru a însira doar câteva repere. Astfel, turism.evz.ro vă propune un traseu prin această zonă a relaxării, iar Piatra Neamţ va fi punctul nostru de plecare.

La opt kilometri de Piatra Neamţ se află Mănăstirea Bistriţa. Locaşul este unic în România, deoarece este singurul cu patru ctitori voievozi. Primul este Alexandru cel Bun, la 1402, deşi se pare că o biserică exista chiar înainte acestui an aici. Ceilalţi sunt Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu.

Marea atracţie pentru cei care vin să viziteze locul este o icoană care datează din secolul XVI. Aceasta prezintă „Punerea în Mormânt a lui Hristos“.
Muzeul mănăstirii adăposteşte opere de artă cu o valoare inestimabilă, cum ar fi sigiliul, pecetea domnească, armura şi părţi din mântia lui Alexandru cel Bun. Pe lângă acestea, găsim aici icoane vechi de peste 600 de ani, cele mai multe fiind lucrate pe lemn aurit. O altă comoară este o Evanghelie din argint aurit, de la începutul secolului al XIX-lea, care cântăreşte 22 de kilograme.

Un clopot de peste 800 de kilograme este cel mai uşor de reperat obiect. Obiectul a fost realizat în vremea lui Ştefan cel Mare, din bronz, argint şi aur, în proporţii egale. Clopotul face parte din tezaurul naţional şi, pentru a nu fi dus la ruşi, odată cu restul pieselor din tezaur, a fost îmbrăcat cu un strat de fier.

Tot aici se găseşte cea mai veche icoană pictată din România. Purtând chipul Sfintei Ana, icoana a fost realizată în anul 1200, în Lida (Asia Mică) şi a fost dăruită de împăratul Bizanţului, Emanoil Paleologul, lui Alexandru cel Bun.
Camera mormintelor adăposteşte trupurile lui Alexandru cel Bun şi al soţiei sale, Ana, al fiului lui Ştefan cel Mare, Alex`ndrel. Tot aici, se găsesc rămăşiţele cronicarului Grigore Ureche şi ale vornicului Ivaşcu Golescu.

De la mănăstirea Bistriţa, cu întoarcere prin Piatra Neamţ, traseul continuă pe drumul naţional spre Târgu Neamţ. La doar zece kilometri se află unul dintre cele mai cunoscute şi vizitate locaşuri din Moldova. Mănăstirea Neamţ este o ctitorie a lui Ştefan cel Mare, datând tocmai din 1497.

Călătorii care poposesc la acest locaş pot vizita muzeul, care găzduieşte o importantă colecţie de artă bisericească, obiecte de cult şi icoane. Aici găsim cea mai mare bibliotecă mănăstirească din ţară, printre cele 18.000 de volume numărându-se manuscrise de mare valoare, din secolele XIV-XV. În biserică se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, donată de domnitorul Alexandru cel Bun. La nici un kilometru, lângă Mănăstirea Vovidenia, se află Muzeul Mihail Sadoveanu şi Casa Memorială Visarion Puiu.

Text preluat din editia online a Evenimentul zilei, 12 august 2009, articolul Manastirile din codrii seculari ai Neamtului de Dan Sofronia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: